O zi de duminica... o dupa amiaza de duminica... cea mai plina de caldura zi a saptamanii...
Dupa un pranz in familie, lumea leneveste, tata ma trimite sa i iau ciocolata calda, afara i frig, soarele i la apus si totusi bate puternic...imi aduc aminte de tn...;))
Ascult oh lala si australia, in camera miroase a betisorul parfumat aprins aseara... si e ataaaaaat de relaxant...
Farmecul pe care il aveau zilele de duminica in copilarie a revenit azi... si sentimentele ma coplesesc atat de mult incat nici makr nu imi pot gasi cuvintele potrivite pentru a ma exprima...
Sunt optimista. Sunt vesela. Sunt bine dispusa. Sunt impacata.
e un sentiment asa de....eliberare...
iar problemele nu ma coplesesc, nici gandurile negativiste unora, nici rautatile altora...
Sunt convinsa de a dreptul ca "o sa fie bine!"
i really miss childhood8->
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
ce-mi plac copiii care nu se mai cred copii ...
Trimiteți un comentariu